Afirmatii pentru autovindecare- Carte-online

Home » Categorii

Afirmatii pentru autovindecare

de Walters, J. Donald

STOC EPUIZAT

STOC EPUIZAT

Afirmaþia reprezintã formularea unui adevãr pe care încerci sã þi-l însuºeºti în viaþã. S-a spus cã suntem ceea ce mâncãm. Ar fi mai adevãrat sã spun: „Suntem ceea ce gândim.“ Pentru cã minþile noastre exprimã ºi, de asemenea, influenþeazã realitatea a ceea ce suntem mult mai mult decât o fac trupurile noastre. Gândurile noastre ne influenþeazã, într-o mare mãsurã, pânã ºi starea de sãnãtate fizicã.
Nici un mare progres din viaþã nu se produce întâmplãtor. Sportivul trebuie sã exerseze îndelung pentru a stãpâni tehnicile de care are nevoie: aruncarea mingii, coborârea pe schiuri pe o pantã dificilã, saltul la o distanþã cât mai mare. Iar pianistul trebuie sã munceascã cel puþin la fel de mult pentru a ajunge la stãpânirea miºcãrilor degetelor sale, pentru a putea interpreta cu uºurinþã cele mai complexe pasaje muzicale.
ªi viaþa este o artã. Din nefericire, este o artã cãreia mulþi oameni îi dedicã prea puþinã energie. Oamenii iau viaþa aºa cum este ºi se tot întreabã de ce lucrurile se încãpãþâneazã sã meargã prost.
Gândurile sunt lucruri. Cuvintele, care sunt gânduri cristalizate, au o putere incomensurabilã, mai ales dacã le rostim concentrându-ne. Simplul fapt cã te gândeºti la obosealã îþi poate submina energia. Întãrind acest gând prin cuvinte, „sunt extenuat“ defi neºti ºi prin aceasta conferi forþã gândului respectiv. Este valabil ºi invers. Dacã te simþi obosit, dar, brusc, atenþia îþi este captatã de ceva, oboseala va dispãrea cu totul! Eºti ceea ce gândeºti. Dacã, în plus faþã de acest interes brusc, îl ºi verbalizezi prin cuvintele „mã simt minunat!“, este posibil sã descoperi cã, în afara faptului de a te simþi doar cu puþin mai bine, te simþi, de fapt, ca ºi cum ai fi dobândit o nouã definiþie a propriei persoane.
Atât de multe dintre eºecurile din viaþa noastrã – legate de stãpânirea unei limbi strãine, de încercãrile de a relaþiona cu ceilalþi, de a face aºa cum trebuie tot ceea ce ne propunem – se datoresc numai gândului cã ceea ce vrem sã facem este un lucru complet strãin nouã.
Pe de altã parte, multe dintre succesele din viaþa noastrã sunt rezultatul acceptãrii noului ca aparþinându-ne. Limba francezã, de exemplu, poate fi învãþatã mult mai uºor de cãtre cel care se lasã pãtruns de gândul „sunt francez,“ decât de cel care îºi spune (cum fac, adeseori, elevii la orã) „oamenii ãºtia vorbesc ciudat!“
Dificultatea rezidã în faptul cã obiceiurile noastre sunt înrãdãcinate adânc în subconºtient. Prin urmare, chiar ºi atunci când încercãm sã le schimbãm, ne trezim traºi înapoi în mod repetat ºi chiar împotriva voinþei noastre, potrivit vechilor obiceiuri.
Pe de altã parte, afirmaþiile, atunci când sunt repetate într-o stare de concentrare profundã iar, apoi, ajung în subconºtient, ne pot schimba la niºte niveluri ale minþii asupra cãrora majoritatea noastrã are un control conºtient redus.
Suntem ceea ce gândim. Însã suntem ºi mult mai mult decât ceea ce gândim în mod conºtient. Suntem multitudinea infi nitã de tipare confl ictuale de sentimente, obiceiuri ºi reacþii pe care le-am acumulat de-a lungul unei întregi vieþi – fãrã nici o exagerare, pe parcursul întregii noastre vieþi – în subconºtientul minþii noastre. Pentru a ne vindeca, trebuie sã punem ordine ºi în aceste conflicte interioare.
Nu este suficient, pe de altã parte, nici sã afirmãm schimbarea la nivelurile conºtient ºi subconºtient. Pentru cã suntem parte a unei realitãþi cu mult mai ample, cu care trebuie, de asemenea, sã trãim în armonie. În spatele minþii noastre omeneºti se aflã conºtiinþa divinã. Atunci când încercãm sã ne transformãm numai prin efortul propriu, ne limitãm potenþialul de vindecare ºi de dezvoltare. Afirmaþia trebuie sã fi eridicatã de la nivelul închis în sine al minþii la nivelul realitãþii superioare a superconºtiinþei.
A te vindeca înseamnã a te „descotorosi de imperfecþiuni“. A fi perfect înseamnã a oferi expresie superconºtiinþei surse – creativitãþii ºi a soluþiilor. Prin urmare în folosirea afi rmaþiilor, ne concentrãm asupra proprietãþilor pozitive care reprezintã soluþia pentru boala ºi imperfecþiunile noastre.
Superconºtiinþa este acel nivel al conºtiinþei care este adeseori descris drept Eul superior. Acesta este nivelul de la care vin, de exemplu, marile inspiraþii. Prin intermediul superconºtiinþei se pogoarã asupra noastrã cãlãuzirea divinã ºi adevãrata tãmãduire. În absenþa unei aderãri la superconºtiinþã, afi rmaþiile, asemenea oricãrei alte încercãri de ridicare a eului, limitate la condiþia umanã, nu aduc decât beneficii temporare.
Afirmaþiile trebuie repetate într-un asemenea mod încât sã înalþe conºtiinþa cãtre superconºtiinþã. Afirmaþiile pot atinge acest obiectiv atunci când le repetãm într-o stare de profundã concentrare, în sãlaºul conºtiinþei divine din corpul omenesc, în centrul lui Hristos, care este un punct de pe frunte, situat exact între sprâncene.
Repetã afirmaþiile din aceastã carte mai întâi cu glas tare, pentru a mobiliza întreaga atenþie a minþii conºtiente. Pe urmã, repetã-le în tãcere, pentru a-þi însuºi mai profund semnificaþia cuvintelor. Apoi, rosteºte-le în ºoaptã, purtându-le semnificaþiile în subconºtient.
Repetã-le din nou, în tãcere, pentru a-þi adânci însuºirea lor la nivelul subconºtientului. În cele din urmã, pe mãsura înãlþãrii aspiraþiilor, repetã-le în centrul lui Hristos. La fiecare nivel, repetã-le de mai multe ori, lasã-te pãtruns tot mai profund de semnificaþiile lor. Prin afi rmarea repetatã, îþi întãreºti ºi, ulterior, îþi spiritualizezi conºtientizarea oricãrei calitãþi pe care vrei sã þi-o dezvolþi.
Afirmaþiile reprezintã doar primul pas pe calea autovindecãrii. Trebuie sã ne îndeplinim menirea omeneascã. Fãrã puterea venitã de la Dumnezeu, eforturile noastre sunt, de-a pururea, în zadar. Cu alte cuvinte, afirmaþiile trebuie sã se încheie prin rugãciune.
De ce sã te rogi de-abia dupã ce ai repetat afirmaþiile? De ce nu înainte? Cu siguranþã, rugãciunile sunt întotdeauna folositoare. Însã, dacã este rostitã în absenþa unei conºtiinþe afirmative, rugãciunea poate sã fi e slabã ºi sãracã: o pledoarie pentru ca Dumnezeu sã facã, El singur, totul, fãrã participarea activã a omului. Rugãciuneaeficientã nu este niciodatã pasivã. Ea este încãrcatã de credinþã ºi ajunge la maturitate printr-o atitudine afirmativã.
Pentru a-þi aprofunda noua calitate, la început îþi este de ajutor sã o afirmi, urmând apoi succesiunea pe care am descris-o. Pe urmã, însã, înalþã aceastã afirmaþie printr-o rugãciune plinã de iubire cãtre Dumnezeu. În acest moment al celei mai profunde ºi mai afirmative armonizãri cu Dumnezeu, El ne ajutã cel mai mult. Prin armonizarea cu divinitatea, rezistenþa pe care o opunem devine minimã, iar cooperarea noastrã cu mila lui Dumnezeu este complet deschisã, plinã de disponibilitate ºi conºtientã faþã de superconºtient.

Pret: 14.00 RON

Detalii

cartea a aparut în iulie 2008 la editura Pro-Editura
Livrare: Ramburs prin Posta Romana - 8 RON; Ramburs prin Curier rapid in tara - 20 RON; Ramburs prin Curier rapid in Bucuresti si localitati invecinate din Jud. Ilfov - 8 RON.

Va recomandam

carti de acelasi autor: