Vanga - metode de vindecare si retete practice- Carte-online

Home » Categorii

Vanga - metode de vindecare si retete practice

Vanga - metode de vindecare si retete practice

Vanga a trãit în concordanþã ºi armonie deplinã cu natura, fãcând cu adevãrat parte din naturã, scria K. Stoianov. Tocmai de aceea, natura comunica, vorbea cu ea atât de explicit. Vanga, având organele simþului desãvârºite, putea recepþiona mesaje de la tot ceea ce o înconjura: de la ierburi ºi de la copaci, de la pietre ºi din cosmos, din trecut ºi din viitor. Lanþurile de munþi îºi deschideau în faþa ei tainele milenare, iar râurile îi destãinuiau legende despre dispariþiile de demult ale oraºelor ºi oamenilor. Dupã cum mãrturisea ea însãºi, tot ce ne înconjoarã e viu; nu existã ,,naturã moartã’’, totul este coordonat de materia superioarã, adicã de raþiune. "Ea a demonstrat aptitudini deosebite în domeniul activitãþii terapeutice", scria Panfelev Zarev. Medicii sunt uimiþi de rezultatele ei. “Farmacia Vangãi” cuprinde întreaga naturã, plantele, florile, precum ºi alte bunuri obþinute pe cale naturalã, înzestrate, anume parcã pentru om, cu miraculoase puteri de vindecare. ªtiinþa cedeazã de multe ori în faþa acestui ²instinct medical². Lucrul cel mai important însã e cã Vanga a fost o vindecãtoare înzestratã cu calitãþi morale deosebite. Vanga nu-i permitea nimãnui sã se rãzbune, afirmând cã omul este creat pentru fapte cuviincioase, iar perfidia, intriga sunt nedemne de el. Ea nu tolera rãutatea, minciuna, miºelia, invidia. Personalitatea ei iradia un gen specific de idealizare moral-filozoficã a omului ºi a tot ceea ce este omenesc. Dintr-o simplã prezicãtoare, ea a devenit un mare Învãþãtor, care ne sfãtuieºte cum sã ne trãim viaþa. ªtiinþa încearcã sã demonstreze legãtura dintre Om ºi Cosmos, dintre om ºi naturã, care s-a exteriorizat atât de misterios în psihicul ºi în capacitãþile de clarvãzãtor ale Vangãi, femeia care, fãcând foarte mult bine oamenilor, a fost numitã ²miracolul din Petrici². Ce spun studiile ºtiinþifice despre clarviziune ºi despre arta de a vindeca? Putem, oare, crede în ele? Aceastã carte insereazã ºi opiniile savanþilor în aceastã problemã. Vanga acorda o atenþie deosebitã sãnãtãþii spiritului. Capitolul care conþine sfaturi de-ale Vangãi este completat cu recomandãrile unor remarcabili psihologi ºi cercetãtori în domeniul relaþiilor interpersonale, care ne oferã sugestii de ordin moral-psihologic referitor la modul în care ar trebui sã ne organizãm viaþa, bucurându-ne de ea
ABC-ul SÃNÃTÃÞII
A
Afecþiuni ale inimii (profilaxia). Sã se bea, de 4 ori pe zi, decoct de flori de pãducel albastru (Crataegus rentaguna L.) Alopecia (chelirea, rotundã, la copii). O legãturã de flori de Anagalis arvensir L. se fierb timp de 10-15 minute în votcã de struguri. Cu un tampon de vatã, înmuiat în acest decoct, se loþioneazã, de câteva ori pe zi, locurile golite de pãr. Dupã o sãptãmânã, se fierb rãdãcini de trifoi ºi, 3 zile la rând, se spalã capul cu acest decoct. Amenoreea (lipsa menstruaþiei). Se iau 2 kg de coajã de ceapã, la 3 l de apã. Se fierbe pânã decoctul devine de culoarea roºu-închis, aproape cafeniu. Se bea o ceºcuþã dimineaþa, pe nemâncate, ºi seara. Artrita. Se iau 20 de rãdãcini, cât un bulgãre, de ciclamen (Cyclamen neapolitanum Ten) ºi se fierb în 10 litri de apã. Când decoctul se rãceºte, se separã 1-2 litri din cantitatea totalã, iar cu cea rãmasã se fac bãiþe dimineaþa ºi seara. Se recomandã ca bãiþele sã se facã pe rând: sã se þinã câte o jumãtate de orã, mai întâi, picioarele, iar mai apoi, mâinile. La sfârºitul procedurii, conþinutul pus deoparte se toarnã de trei ori pe cap. Decoctul poate fi folosit de mai multe ori. Astmul. Se iau 40 de bulbi de arpagic, se toarnã peste ei apã clocotitã. Bulbii se infuzeazã pânã când devin moi. Se scurge apa ºi bulbii se înãbuºã în jumãtate de litru de ulei de mãsline, pânã se înmoaie. Ceapa se zdrobeºte pânã se omogenizeazã, cãpãtând consistenþa piureului. Se administreazã câte o lingurã dimineaþa, pe nemâncate, ºi seara. Astmul (la copii). Se iau 40 de frunze uscate de podbal (Tussilog farfara L.), se toarnã peste ele 500 ml de rachie (votcã de casã) ºi se lasã peste noapte. Tratamentul se face în felul urmãtor: în prima searã, câteva frunze se aplicã pe spate (între omoplaþi), în seara urmãtoare, alte câteva frunze se aplicã pe piept. Se procedeazã astfel pânã când se terminã frunzele. Astmul (la copii, fazã incipientã). Câteva pastile de aspirinã se fac pulbere, apoi se amestecã bine cu o cantitate nu prea mare de grãsime curatã de porc. Se unge o bucatã de stofã ºi se aplicã pe pieptul bolnavului, timp de 10 zile. Abcesul la alveolele de lângã unghii. Un ardei iute se curãþã de codiþã ºi de seminþe, dupã care se umple cu rachiu tare. Se introduce în el degetul afectat, urmãrindu-se sã nu se verse rachiul. Dupã aceasta, degetul se bandajeazã. E mai bine ca bandajul sã fie lãsat peste noapte, dar, întrucât procedura este foarte dureroasã, se recomanda sã se þinã atâta timp, cât pacientul poate suporta. Abcesul se vindecã destul de repede. Aritmia (bãtãi accelerate ale inimii). Se trece prin rãzãtoare 0,5 kg de lãmâie, se amestecã cu 0,5 kg de miere ºi se adaugã 20 de miezuri zdrobite de sâmburi de caise. Se administreazã câte o lingurã, dimineaþa ºi seara. Arsura. În tratarea arsurilor cu gaze de eºapament, Vanga recomandã sã se foloseascã urmãtoarea doctorie: 6 gãlbenuºuri de ouã proaspete, 6 linguri de unt proaspãt topit se bat bine pânã se obþine un amestec de consistenþa maionezei. Se înfãºoarã de câteva ori arsurile cu un tifon impregnat cu acest amestec. Atonia muscularã (la copii). Se iau 400 g de miere, în care se adaugã 20 g de sulf. Se unge bine corpul copilului cu acest amestec, masându-l (masajul se face, obligatoriu, de un specialist). Dupã aceastã procedurã, copilul trebuie sã transpire de 3 ori, apoi se îmbracã în mai multe haine, se înveleºte ºi este lãsat sã adoarmã.
B
Bronºita. Se fierb 2-3 frunze de podbal în 0,5 l de lapte proaspãt. Se adaugã o cantitate micã (pe un vârf de cuþit) de grãsime de porc proaspãtã. Se bea câte o ceºcuþã seara, înainte de culcare. Bronºita (la copii). 1. Se prãjesc 2 ouã cu grãsime de porc, se sãreazã bine. Când se rãcesc, ouãle prãjite i se pun copilului pe piept ºi se lasã peste noapte. 2. Se ia o ceapã roºie, se curãþã de coajã, se face în ea, la mijloc, o adânciturã. Adâncitura se umple cu zahãr cristalizat. 3. (Fazã incipientã). Sã i se dea copilului sã bea o linguriþã de ulei de ricin (o singurã datã).
C
Cãderea pãrului. 1. Pãrul spãlat se clãteºte cu apa în care a fiert o iederã (Hedera helix L.). 2. Sã se spele pãrul, folosind, în loc de sãpun, argilã medicinalã. Sã se frece, apoi, locurile afectate cu felii de lãmâie zdrobite. Se procedeazã astfel o lunã de zile. 3. (La copii) Trei rãdãcini de trifoi, de mãrimea unei mãsline, se trec prin rãzãtoare ºi se toarnã peste ele 100 ml de spirt sau de vodcã tare de struguri. Se macereazã 24 de ore, dupã care se freacã locurile afectate cu un tampon îmbibat cu aceastã tincturã, de 1-2 ori în zi. Cefaleea la copii (dureri de cap persistente). 1. Se umple o pernuþã cu siminoc de nisip (Helichrysum arenarium D. C.), care a fost, mai întâi, uscat bine (în unele pãrþi aceastã plantã e numitã „floare-surã”, „Iarba Maicii Domnului”.). Dupã ce copilul va dormi un timp pe aceastã pernuþã, se scoate iarba din ea, se fierbe ºi cu decoctul obþinut i se clãteºte capul. 2. Se recomandã sã se spele capul cu apa în care a fost fiartã mentã (Mentha piperita L.). 3. Dacã durerea de cap este provocatã de stres, timp de câteva zile, se ia seara în gurã câte o linguriþã de zahãr tos, dupã care se bea o ceaºcã plinã cu apã. 4. Pentru tratamentul durerilor de cap cronice, Vanga recomanda sã se pregãteascã un decoct de cimbru (cu multã apã). Seara, se scufundã capul în vasul cu decoct ºi se þine în el timp de 10-15 minute, dupã care, cu aceeaºi fierturã, se umezeºte tot corpul. Ciroza. Laptele de mamã se amestecã cu fãinã ºi se bea câte o lingurã, dimineaþa ºi seara, înainte de mese. Colita. Sã se bea, de 2 ori pe zi, zerul care rãmâne de la scurgerea brânzei. Bucatele grase sunt contraindicate. Constipaþia. Sã se consume o datã sau de 2 ori pe zi câte o lingurã de magiun din pomuºoare de soc, fãrã zahãr. În loc de zahãr, se recomandã miere. Contuzie. 1. Sã se aplice pe locul afectat felii de cartofi cruzi. 2. (Învechitã) Se aplicã pe locul afectat o bucatã de pielicicã de iepure, proaspãt jupuitã. Copii slabi (pânã la trei ani). Se recomandã sã li se facã primãvara 10 bãiþe cu decoct de frunze de nuc proaspete. Crãparea pielii de pe mâini. Sã se facã 2-3 bãiþe cu decoct de iarbã-iute (Poligonum hidropiper L.).
D
Dereglarea metabolismului. O lingurã de sunãtoare (Hipericum perforatum L.) se fierbe timp de 1-2 minute în 200 ml de apã. Decoctul se bea dimineaþa, pe nemâncate. Se recomandã ca procedura sã se repete zilnic, o perioadã mai îndelungatã. Dermatita intertriginoasã. Se ia coajã de stejar gãunoasã ºi se mãrunþeºte pânã devine pulbere. Locul afectat se spalã, se usucã ºi se pudreazã cu pulberea cãpãtatã. Diabetul zaharat la copii (în fazã incipientã). Se colecteazã flori de dud-alb (Marus alba L.), din care se preparã un decoct, care se toarnã peste copil. Diabetul zaharat (în fazã incipientã). Se recomandã sã se bea decoct de vârfuri de lãstari de mãr. Diareea. 1. Sã se bea de câteva ori în zi infuzie de mentã. 2. Sã se bea, timp de câteva zile, câte un pahar cu apã, în care se adaugã 10 picãturi de must, din care se preparã votcã de anason. Dilataþia varicoasã. Celor care suferã cu varicozã li se recomandã sã încalþe ciorapi din bumbac ºi, dimineaþa, sã pãºeascã prin rouã, pânã când ciorapii se vor umezi cu totul. Dupã rãsãritul soarelui, ciorapii nu se scot, ci se lasã sã se usuce pe picioare. 2. Se pun într-un vas câteva nuci verzi ºi se toarnã peste ele ulei de mãsline. Vasul se lasã la macerat, pentru 40 de zile, într-un loc unde pãtrunde soarele. Cu aceastã compoziþie se fricþioneazã locurile afectate. 3. În decurs de 10 zile, se fac bandaje cu bojoci de porc, tãiaþi felii. 1-2 felii - cele care se aplicã nemijlocit pe vene - pot fi presãrate cu sulf. Bandajul se lasã peste noapte. Dispneea. Se amestecã 200 g de miere, 200 ml de ulei de mãsline, 200 ml de votcã de struguri. Se bea câte un pãhãruþ de 3 ori pe zi. Dizenteria. O legãturã de plante de scânteuþã ( Anagallis arventis L.) se fierb timp de 10-15 minute într-un litru de apã. Se bea câte o ceºcuþã numai dimineaþa, o perioadã de 2-3 zile. Durerile de gingii. 1. Se clãteºte, de câteva ori pe zi, gura cu decoct de cimbru (Santureja montana L.), în care se adaugã un pic de piatrã-acrã. 2. Se recomandã sã se mestece, de douã ori pe lunã, timp de câte o orã, rãºinã de pin (Pinus silvestris L.).Vanga a trãit în concordanþã ºi armonie deplinã cu natura, fãcând cu adevãrat parte din ea. Tocmai de aceea, natura comunica, vorbea cu ea atât de explicit. Dupã cum mãrturisea ea însãºi, tot ce ne inconjoarâ e viu; nu existã "naturã moartã, totul este coordonat de materia superioarã, adicã de raþiune. Ea a demonstrat atitudini deosebite in domeniul activitãþii terapeutice. Medicii sunt uimiþi de rezultatele obþinute de ea.
"Farmacia Vangãi" cuprinde întreaga naturã, plantele, florile, precum ºi alte bunuri obþinute pe cale naturalã, înzestrate, anume pentru om, cu miraculoase puteri de vindecare. ªtiinþa cedeazã ele multe ori în faþa acestui instinct medical.
Iatã câteva cazuri confirmate de scrisorile sau de mãrturisirile personale ale pacienþilor, care, luând in considerare sugestiile Vangãi, ºi-au ameliorat starea sãnãtãþii sau chiar s-au tratat definitiv:
- unui bolnav de cirozã a ficatului ea ia recomandat sã bea lapte de mamã, amestecat cu fãinã albã;
- unui copil care avusese febrã în decurs de trei luni i-a recomandat baie cu apã in care au fost (ierþi struguri acri;
- unui om care avea eczemã i-a recomandai sã culeagã Hori de pãdure, sã le fiarbã ºi sã se imbãieze în aceastã fierturã;
- unei femei care avea un prurit insuportabil i-a recomandat sã se imbãieze in decoct preparat dintr-un kilogram de orz;
- unui tânãr care avea afecþiuni la rinichi i-a prescris sã bea decoct din seminþe de dovleac ºi sã piseze seminþe de in, sã facã o compresã ºi s-o aplice pe locul afectat;
- un om care se intoxicase la locul de muncã cu substanþe nocive a fost sfãtuit sã þinã seara picioarele în apã caldã...

Pret: 20.00 RON

Detalii

cartea a aparut în octombrie 2010 la editura Rovimed Publishers
Livrare: Ramburs prin Posta Romana - 8 RON; Ramburs prin Curier rapid in tara - 20 RON; Ramburs prin Curier rapid in Bucuresti si localitati invecinate din Jud. Ilfov - 8 RON.

Va recomandam

carti de acelasi autor: