Această carte, rod al unei experiențe de o viață, prezintă principiile stabilite de Émile Coué la începutul sec. XX și fundamente pe analize ale unor personalități dintre cele mai autorizate, care atestă eficacitatea lor indiscutabilă și de necontestat în lupta contra afecțiunilor, deopotrivă fizice și psihice.
Este o carte practică, ce permite cititorului să experimenteze imediat efectele metodei Coué.
Coué a observat că în anumite cazuri putea mări eficiența unui medicament prescris, lăudându-i efectele benefice în fața pacientului. Și-a dat seama că la acei pacienți în fața cărora aducea elogii medicamentelor se putea observa o îmbunătățire a stării de sănătate, comparativ cu pacienții cărora nu le spunea nimic. Așa a început explorarea folosirii hipnozei și a puterii imaginației de către Coué.
Metoda sa inițială de a-și trata pacienții se baza pe hipnoză. A descoperit ca subiecții nu puteau fi hipnotizați împotriva voinței lor și că, și mai important, că efectele hipnozei dispăreau atunci când subiecții își recăpătau conștiența. Astfel a ajuns în cele din urmă la autosugestie, pe care o descrie ca pe un instrument pe care îl posedăm cu toții din naștere și cu care ne jucăm inconștient toată viața, așa cum un copil mic se joacă cu zornăitoarea lui. Totuși, este un instrument periculos; folosit imprudent sau inconștient, poate răni sau chiar omorî. Pe de altă parte, poate salva vieți atunci când autosugestia este folosită cu bună știință.
