Pronunțând cuvântul piramidă, gândul ne poartă involuntar spre anticul Egipt care învăluie în enigme încă atâtea aspecte. Când au fost piramidele construite? Cine au fost constructorii? Cum le-au realizat? Cu ce scop? Au fost ele numai morminte, cum s-a pretins mult timp? De ce, atunci, regelui Seneferu îi trebuiau trei asemenea edificii, dacă într-unul singur exista loc suficient nu doar pentru un defunct? S-a mai întâlnit un caz ca vreun potentat să dispună de mai multe locuri hărăzite pentru trecerea la cele veșnice? Ar fi nedrept să credem astfel, de unde deducem că motivul esențial era altul. Este drept că istoricul Arthur Weigall menționează în Istoria Egiptului antic că fiecare faraon își construia două piramide: una pentru trup, alta pentru suflet, dar realitatea nu confirmă această aserțiune lansată cu multe decenii în urmă. Nici ipoteza că regele construia o piramidă pentru Egiptul de Sus și alta pentru Egiptul de Jos nu-și găsește un temei logic.
Cel mai bine se cunoaște faptul că într-o piramidă ideală se manifestă – dacă este construită după anumite reguli și poziționată corect – o energie misterioasă, despre care vom vorbi la momentul oportun.
Autorul
